Amintiri 2

Ca tot v-am povestit acum cateva zile despre amintirile depanate,astazi am dat curs unor amintiri si anume cele legate de liceu,printr-o scurta vizita impreuna cu fostul meu coleg,Sergiu.

Din pacate nu am dat decat de scumpa noastra profa de istorie si directoare adjuncta,Doriana Stanoi,dar discutia cu dumneaei a fost atat de calda,prietenoasa si apropiata incat parca eram trei fosti colegi...:)

Schibarile de regulament,schimbarile din catedra profesorala,nu fac decat mici diferente intre cum a fost si cum este,insa esenta locului in care mi-am petrecut cei mai multi ani din adolescenta(spre deosebire de altii care petrec doar 4 ani ,eu am petrecut vre-o 12:)),(nu din cauza vreunei repetentii,ci pentru ca am invatat dintotdeauna in Liceul Teoretic "D.Bolintineanu") a ramas acelasi...aceleasi sali in care pluteste iz de elev,de chiul si de "azi nu mi-am scris",aceiasi elevi de serviciu in uniforma bleu,aceleasi coridoare galagioase...

Ma bucur tare mult de orele petrecute in liceu,de oamenii dragi pe care i-am reintalnit si care mi-au demonstrat inca o data simpatia lor si parerea buna pe care au pastrat-o inca despre eleva "Ana Maria Zarnescu:P.

Va multumesc,dragi profesori !>:D<

Arta

Atunci cand vorbim despre arta,ne putem referi la foarte multe lucruri...de la pictura,muzica,teatru,la dans,fotografie,film,hair styling etc.
Eu am ales sa ma refer acum la un alt fel de arta si anume: tatuajul. Controversatul tatuaj cu care de obicei parintii nu sunt de acord,sau care este considerat de altii "insemnare" a detinutilor.
Nu discut aici despre persoanele care aleg sa-si faca un tatuaj,motivele lor,zonele unde si-l aplica sau despre motivele celor care il detesta....Vreau doar sa vedeti si voi si intr-adevar,tatuajul si bodypainting -ul chiar fac parte din categoria artelor frumoase,pentru ca in fond,este vorba tot de pictura,dar nu pe sticla,hartie,zid etc..ci pe piele. Cei care fac tatuaje,au cu adevarat talent la desen,si mai mult de atat,au chiar mai multa indemanare pentu ca lucreaza cu pielea.
Am ales cateva poze ,poze care mie imi plac si care mie una imi demonstreaza veridicitatea celor spuse mai sus:P
In concluzie,arta inseamna "frumos"....arta inseamna tot ce tine de talent...

Week-end

Un week -end petrecut intre copii de toate varstele...ce poate fi mai frumos? Probabil o sa ziceti"oo...vai cat d minunat..bleah:-s"...Poate obositor da,dar urat,nu...
Jocuri,muzica,buna dispozitie,imaginatie multa,conditii de care noi la 2 -5ani nici nu visam sa auzim...ca sa nu mai vorbesc despre parintii nostri p vremea copilariei lor,in fine, o lume de basm->Castelul Fermecat:)
Nu, n-am innebunit,si nici nu m-am apukt in loc de muzee,de vizitat locuri de joaca,ci este vorba bineinteles,de un jobuletz part time :D...sau..mai bine zis"ocazional"..sau ajutor pentru o prietena..in fine:). Obositor la maxim dar frumos...
In afara de asta..parc,role,palete,aer curat,floricele...:X primavara !

Acum,la sfarsitul ultimei zile de week end...culeg ce am strans :oboseala, distractie,banuti,cunostinte,idei despre viata , concluzia repetata cum ca ador copiii....:P...aaaa si o febra muscular(la gambe) fe no me na laaaaa!:(((
Voi folosi acest sfarsit de saptamana obositor,ca "doza de energie" exact ca un pleonasm ,pentru saptamana ce vine,saptamana care va aduce cateva schimbari frumoase in viata mea..sau ma rog,in programul meu:))
Sunt foarte obosita...imi era doar foarte dor de blog...dar inspiratie si fraze bine legate nu pot sa leg acum:">..mii de scuze...Promit ca revin curand cu o postare "ca lumea"...Asta de astazi,considerand-o....simpla,de "umplutura"...sa nu plictisim lumea cu prea multa poezie sau arta:D
Somn usor,copii:P

Amintiri

Am depanat astazi cateva amintiri...din clasa a 7-a pana intr-a 12...si nu pot spune decat un singur lucru: "prea frumos a fost!".....Din pacate timpul nu iarta,si trece peste noi cu viteza luminii,iar noi nu ne dam seama decat prea tarziu...mult prea tarziu.

Diferentele dintre "atunci" si "acum" sunt atat de multe....de la cum aratam...cum ne imbracam,care ne erau prioritatile,dorintele...pana la relatiile dintre noi..fete-fete/fete-baieti....si cred ca aici intelegeti cu totii exact ce vreau sa zic...

Nu stiu ce anume ne-a schimbat exact:noi insine,ceilalti,vremurile in care traim,banii,tehnologiile avansate,lipsa bunatatii din partea celorlalti,faptul ca ne-am pierdut prea usor cei "7ani de acasa" implementati cu atata sarguinta de ai nostrii, fluxul de noutati venit din alte tari...cine stie? Sau poate la unii dintre noi toate acestea inca mai exista,dar le tinem ascunse intr-o cutie ferecata,ca nu cumva daca le scoatem la iveala sa ne facem de ras sau sa fim aratati cu degetul ca fiind"invechiti"..Trist,dar adevarat !Si in fond,ce mi conteaza? Indiferent care sunt cauzele,efectul este acelasi...

Daca se mai poate sau nu face ceva,sincer..nu stiu...unii zic ca da..altii chiar incearca,altii considera o cauza pierduta "redobandirea valorilor"..pentru ca in fond,valorile de atunci cu vremurile de azi..ar fi total invers proportionale...

Important ar fi,ca,macar pentru noi insine sa le pastram asa cum am spus, intr-o cutiuta ferecata bine si ferita de realitate ,din doua motive:1- sa existe totusi dovada ca undeva,de mult,in trecut au existat si astfel de lucruri...nu numai ce vedem acum(evit sa ponegresc postarea cu exemple concrete) si 2....pentru ca sa incercam poate,sa le povestim macar daca nu inmplementam copiilor nostri, valori din ce in ce mai vechi,mai pierdute,mai fara importanta dar pe care si ni ,la randul nostru ,le stim tot de la cei pe care ii iubim cel mai mult pe lumea asta,si anume: parintii nostri..