Week end "pata d culoare"

Back in Bucharest !

Dupa ce ? Dupa un week end in care okii mei au fost fericiti,beti,incantati; nasul mi a inspirat aer curat,de munte;inima imi zvacnea cu putere iar picioarele umblau singure.

Unde? Baile Herculane- Cerna-Tismana-Topolnita- Tg.Jiu-Portile de Fier-Drobeta Turnu Severin..si multe altele.

Cu cine? cu colegii de la munca:)

Cati? 26 de persoane :D

Ce am vazut?: paduri in 5 nuante de verde, paduri rosii, ape care pot avea de la nunate de albastru,bleu,bleu-marin la verde (incredibil), sesuri imbracate in hainele toamnei -auriu,aramiu si verde curd pe alocuri, stanci crestate parca d mana omunui, un apus ca`n basme pe Dunare,Portile de Fier ,noaptea..ireal de real.... Dimineata, ieseai dintr o casuta de lemn,pe o alee pavata...si priveai cat puteai -pomi,paduri,verde,munti.

Seara- aveai parte de cel mai frumos apus din lume-roz,dupa care relax total la sauna si jacuzzi.

Ziua- program de off road,coclauri,paduri de cutreierat si manastiri de vizitat-Tismana si Topolnita(curatenie,sfintenie,sacru,religie,ordine).

La toate acestea, adauga faptul ca a fost toamna,culorile explodau,vremea era minunata-22 de grade,soare prietenos.

Poate si faptul ca nu mai iesisem eu de mult din Bucurestiul asta gri si monoton a "ajutat" putin la crearea aceste concluzii...dar zona,vremea,peisajele,atmosfera,lucrurile descoperite,oamenii pe care i am cunoscut altfel decat in tinuta sobra de serviciu si comportamentul "office"...-> SUPER !

La mai multe asa !

http://anacapsunica.hi5.com/ - herculane

Locuri de vizitat

- Brazilia-

- China-

Ca un plan al meu de viitor,printre altele...si totusi printre cele mai importante,este acela de a calatori.

-Vanuatu-

-India-

Da,bine,ok,aproape toti spunem asta,cu totii ne am dori sa vedem,sa vizitam sa etc.

Eu vorbesc serios. Exista o lista,mica deocamdata,pt ca imi dau seama de cati bani este nevoie pt a calatori(mai ales spre astfel de destinatii) si apoi de cat timp (deci iti trebuie si un serviciu comod,lejer,flexibil dar care sa ti aduca si bani multi:)) );deci cum spuneam,exista o lista clara,bine stabilita ,care contine cateva destinatii obligatoriu de vizitat :)

Mai sus aveti reprezentate in imagini principalele mele destinatii:P

No good friends,but still not alone

S a demonstrat:da,asa este:nu am prieteni : ). So? O sa ziceti:Cum asa?! Si cum traiesti?? Simplu.
Am spus ca nu am prieteni ,nu ca nu am amici,amice,cunoscuti,rude,colegi etc. Nu am genul ala de persoana care te asculta neconditionat,oricand,oriunde,care iti da intotdeauna cele mai bune sfaturi ,dar cele mai bune pentru tine,nu pentru el/ea,care te ajuta indiferent ca ii iese ceva sau nu,care daca ceva nu-ti sta bine ,iti spune,dar nu sub forma rautacioasa, care atunci cand greseti,te cearta'frumos",care atunci cand ii gresesti prima oara,trece cu vederea,a doua se supara dar tine in sinea lui,a treia te face sa ti dai seama singur ca i ai gresit dar niciodata nu se supara pe tn,care niciodata n ar zice mai departe ce afla de la tine,care atunci cand e ziua ta e primul care te suna,care cand ti se intampla ceva bun,kiar se bucura pentru tine,nu se oftika "ea d c si eu nu? ) samd. Nu,nu am . De-a lungul timpului,persoane din jurul meu s au trezit gasindu mi raspunsul la intrebarea 'de ce nu am prieteni"? fara ca eu sa i fi intrebat neaparat...Ca este sau nu ca ei,putin imi pasa acum(cu toate ca atunci am stat putin sa reflect asupra celor spuse de ei). Important este ca nu e chiar atat de rau precum pare. Momentan,am descoperit ca mi a fost mai rau in perioada in are credeam ca am alatui prieteni adevarat,decat acum,cand stiu ca nu am.
Am invatat, de exemplu ,sa mi apreciez mai bine mama , sa petrec mai mult timp cu ea,sa mi mai aduc aminte de rude(am si eu verisori,totusi:P ) sa invat sa ascult oamenii din jurul meu si sa le arat ca pot avea incredere in mine(si ei chiar sa vada asta) chiar daca ma cunosc de o saptamana si nu le sunt prietena, am invatat ,de asemenea,sa fiu mai discreta,sa nu mi mai pun sufletul pe tava oricui,astfel eliminnd si posibilitatea de a mi lasa punctele slabe descoperite.
Intr un cuvant, este exact ca vorba aceea" simte bucuria lucrurile marunte":prietenii sunt un lucru mare,"o comoara" ,sa zicem. Pana sa ajungi sa ai comoara,tre` sa strangi banut cu banut.Amicii,cunoscutii,colegii ,persoanele cu care ai avut contact si cu care te revezi dupa o perioada,si-si amintesc de tine cu drag,te suna,te saluta pe strada aratandu ti un zambet larg,sunt "banutii' mei.:) Plus ca,de ce sa tii langa tine multi oameni,cand poti tine putini dar de calitate? Sa stau sa am grija cine ce vorbeste,ce face pe la spatele meu,sa ii categorisesc,sa ajung sa fac diferente intre ei,lucru care la un moment dat iar putea durea chir si pe ei si mai ales,sa ajung sa fiu dezamagita ir de unii dintre ei? no way...la 20 d ani am zis"gata" suferintei si dezamagirilor. Si kiar ma tin de cuvant;))
Nu sunt in cea mai roz perioada a mea,dar nici rau nu mi este. Cand am avut momente in care simteam ca iubesc si ca sunt iubita,de mi zburau stoluri de fluturi prin tot corpul,nu doar prin stomac,inevitabil,uitam de familie,de cunoscuti,sau o lasam mai moale cu scoala. Cand petreceam prea mult timp cu"anturajul" sau cu una dintre 'prietene' imi neglijam"jumatatea" si tot asa.
Now,is everything just fine. As I wish,for the moment.Less time for them,more time for me and my thoughts :P


Simteam nevoia sa postez cateva cuvinte despre asta,pentru ca asa cum voi va consacrati pagini din blog iubitilor si prietenilor foarte buni,eu mi am rezervat aceasta pagina pentru oamenii care ,teoretic nu sunt parte din viata mea si nici eu din a lor ,nu au un rol esential(ei asta cred,sigur..si poate uneori kiar si eu) dar practic.....situatia sta cu totul si cu totul altfel.

Va multumesc,dragii mei.

A voastra...cu drag

Amintiri dulci

Era o dimineata racoroasa . Agitatie. Nervi intinsi la maxim. Pe alocuri...tipete. Glas femeiesc,puternic,deloc pitigaiat. Repetitii.
Sala de clasa in care ne aflam(laboratorul de fizica,mai exact) devenise neincapatoare pentru 8insi cat eram noi. Timpul se scurgea cu repeziciune cu toate ca fuseseram acolo de la 7 8 dimineata iar concursul incepea undeva la 12-1.
Ne apucam de verificarea listei de recuzita. Incredibil! Le avem pe toate! Lucru rar la noi...
Apare tatal lui Costin(cum ii zicea diriga,noi spunandu-i Spiri) ,imbarcam recuzita,printre care piesa de rezistenta :USA. O usa reala,alba,mare din carton,vopsita de noi,"incropita" de noi. Deh,teatrul tre sa transmita simtirii cat mai reale,nu?
Plecam..adik pleaca recuzita cu masina iar noi,impreuna cu diriga cu tramvaiul...destinatia: Palatul Copiilor:)
Ajungem dupa un drum relaxant,cu rasete,glume,nebunii..diriga a ajuns la concurs mai obosita decat ar fi fost la finalul festivalului..dar pe noi ne-a destins drumul cu toate ca aveam niste emotii cat Casa Poporului.
Ajungem. Masina cu recuzita(papucul tatalui lui Cistin,repet) ajunsese cu 2min inaintea noastra. Gata gluma,redevenim copii responsabil,momentul culminant se apropia cu pasi repezi.
Tre` sa punem mana sa despachetam,nu? Eram foarte agitati,ne incurcam in maini,picioare,noi intre noi..si repet..eram cativa...diriga inspecta imprejurimile cu privirea,observa cine mai este anul asta la concurs..ce echipe..ce profesori...si cu un ochi era la noi sa vada daca suntem gata sa intram. Pana la urma,singurul care a pus mana sa despacheteze...CA NICIODATA...(probabil pentru ca era taicasu acolo) a fost insusi Costin...si primul obiect pe care s a gandit sa l coboare a fost usa..ca deh..era cea mai mare,ii sarea in ochi:)).
Usor ,usor se apuca si ceilalti sa despacheteze...usa ramanand,bineinteles,in grija lui Costin...mare greseala...
Intr-un moment de neatentie totala,cand fiecare facea absolut altceva decat sa fie cu ochii pe..usa... se aude "trosc!"" si imdiat dupa"Ce ai facut ,ma Costine"?!glasul tatalui sau....
USA...era crapata pe din doua.Diriga: stupefiata.O incerca o stare de nervi cu ras incredibila.
Noi eram inmarmuriti. Ce ne facem fara usa? Costin...nu stia de cine sa fuga mai intai: taicasu...sau diriga...(eu in locul lui fugeam de diriga...:))) )
Si uite asa... toata munca noastra s a dus dracu..:)) Scena cu usa era una de efect...destul de importanta,nu va imaginati ca o facuseram degeaba. N-a urmat nimic. Eram prea emotionati ca sa ne certam.Dupa festival,oricum s a ras pe tema asta..dar vestita palma a dirigai peste crestet tot a atins scafarlia lui Costin.Chit ca jucase bine:))
-Va urma-

Ochii..oglinda sufletului

Stari exprimate prin piviri....

Zile de sarbatoare

Principala sarbatoare a Mariei este pe data de 15 august (Sf. Maria Mare) care oficial ,in Biserica Romano-Catolica se numeste "Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria" ,iar in cea Ortodoxa "Adormirea maicii Domnului".

Pe 8 septembrie,toate aceste biserici sarbatoresc Sf. Maria Mica,adica "Nasterea Maicii Domnului".

Pe 9 septembrie,se serbeaza Sf. Ana.(Ioachim si Ana-parintii Fecioarei Maria).

Asta si pentru ca,da,imi era sete de arta....mai ales de doua dintre poeziile mele preferate(pe care app,le-am scris se mana nu le am dat paste )...si pentru ca deh, e vremea care e...si melancolia se instaleaza..dar de data asta o melancolie frumoasa...insotita de zambete..nu d lacrimi sau fete triste ca alta data...si asta pentru ca ,asa cum am zis in ultimul articol...Trecutul e trecut...si nu ma mai afecteaza deloc.... decat imi creeaza bagaj de amintiri.

De la mine pentru voi,de aici pentru acolo,
numai zambete !
Va pup

Descantec de ploaie

Iubesc ploile,iubesc cu patima ploile,

Innebunitele ploi si ploile calme,

Ploile feciorelnice si ploile dezlantuite- femei.

Ploile proaspete si plictisitoarele ploi fara sfarsit,

Iubesc ploile,iubesc cu patima ploile,

Imi place sa ma tavalesc prin iarba lor alba,inalta,

Imi place sa le rup firele si sa umblu cu ele in dinti,

Sa ameteasca privindu-ma astfel,barbatii.

Stiu ca-i urat sa spui:" Sunt cea mai frumoasa femeie",

E urat si poate nici nu-i adevarat,

Dar lasa-ma atunci cand ploua,

Numai atunci cand ploua,

Sa rostesc magica formula:"Sunt cea mai frumoasa femeie".

Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca ploua

Si-mi sta bine cu franjurii ploii in par,

Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca-i vant,

Si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii,

Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca tu,

Esti departe plecat si eu te astept,

Si tu sti ca te astept,

Sunt cea mai frumoasa femeie si stiu sa astept

Si totusi astept.

E-n aer miros de dragoste viu,

Si toti trecatorii adulmeca ploaia sa-i simta mirosul,

Pe o asemenea ploaie poti sa te-ndragostesti fulgerator

Toti trecatorii sunt indragostiti

Si eu te astept.

Doar tu stii-

Iubesc ploile,

Iubesc cu patima ploile,innebunitele ploi si ploile calme,

Ploile feciorelnice si ploile dezlantuite-femei...

Sete de arta (din nou..)

Ploaie in luna lui Marte

Ploua infernal,
Si noi ne iubeam,prin mansarde.
Prin cerul ferestrei,oval,
si norii curgeau in luna lui Marte.


Peretii odaii erau,
nelinistiti,sub desene in creta,
Sufletele noastre dansau
nevaute-ntr-o lume concreta.

O sa te ploua pe aripi,spuneai,
ploua cu globuri pe glob,si prin vreme.
Nu-i nimic,iti spuneam,Lorelei,
mie-mi ploua zborul,cu pene.

Si ma-naltam.Si nu mai stiam unde-mi
lasasem in lume odaia.
Tu ma strigai din urma:raspunde-mi,raspunde-mi,
Cine-s mai frumosi:oamenii...? ploaia..?

Ploua infernal,ploaie de tot nebuneasca,
si noi ne iubeam prin mansarde.
N-as fi vtur sa se mai sfarseasca
niciodata -acea luna-a lui Marte.

"Scrisoare catre trecut"

"Ramas bun de tot,trecutule! Sa revii doar cand nu ma mai doare .Pentru astazi,atat am putut sa ti spun "de bine".
Am ales sa incep cu un citat dintr`un ..articol al unui site pentru femei,nu neaparat pentru ca mi as fi propus de azi de dimineata sa scriu despre trecut,sau pentru ca m as fi trezit cu o oarecare melancolie a trecutului imbibata in carne, nici macar nu am visat ceva legat de trecut; pur si simplu am "aterizat" pe site ul acesta...mi am aruncat okii pe articol si mi a ramas in cap destainuirea tipei care a scris...
Astfel,mi am adus aminte ca si eu am un trecut...kiar mai multe...
(daca pot spune asa)..care indiferent cum ar fi ele,frumoase,urate,dureroase,emotionante, sunt "bagajul meu" acumulat de a lungul anilor..sunt comoara vietii mele,sunt ceea ce insir pe foaie daca ma apuk sa scriu o compunere intitulata "amintiri"..sau ceea ce mi apare in minte daca inkid okii..
Asa ca..am ajuns la concluzia(asta acum,cand sunt calma si "vindecata") ca nu trebuie sa ne uram trecutul..sau sa ne para rau de el...(nu vorbim d cazurile extreme in care trecutul este sumbru si chiar merita uitat)...la momentul respectiv..."atunci" trebuie sa ne gandim ca am facut ce am simtit,ce era mai bine pentru acel moment,sau invers, poate in trecut ma luat o decizie care nu ne a umplut d fericire dar stiam ca e cel mai bn pt viitorul apropiat...; indiferent cum ar fi,deciziile din trecut tot noua ne au apartinut,tot noi le am luat si..cum bine zice o vb de a mea(nu am inventat o eu dar o folosesc ori de cate ori am ocazia): " decat sa mi para rau de ceva ce n am facut si n am aflat niciodata" cum ar fi fost daca",mai bn sa mi para rau de ceva ce am facut" !
Asadar, dragii mei...nu stiu daca aceasta postare este o destainuire...un sfat...o poveste...o simpla adaugire in blogul meu uitat de lume si de mine...whatever,chiar cred in ce am scris; prefer sa cred ca postez rar si bine,decat des si...inutil:) Da,ok,recunosc n-am nici timp...dar...ce sa-i faci...career befor anything at this age:) (at least for me....:-< )

Aaaa,,si ink ceva,gen "scuza" ..decat sa postez despre esecurile,.dezamagirile,nevoile si dorintele mele ...sau despre rasa aia rara de fiinte "inutil de utile" pe care noi le numim "BARBATI"...prefer sa scriu d`astea....sau articole doar din poze...sau ce dracu ma mai apuk p mn ;))

See you soon :-h

De Reflectat

CINE MOARE?
de Pablo Neruda

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile" . Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta- te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi...

Noutati

Hello People !:D

N-ati uitat de mine ,nU? Ei bine...postarea asta nu are sarcina de a va da sfaturi ca pana acum...sau de a descrie inca o data acea specie rara si fara de care nu putem trai,numita "barbat"...si nici de a relata ce "gogosi" am mai auzit...vazut...facut:D
Aceasta postare are rolul de a ma destainui cu cateva lucruri bune....care s-au intamplat sau /si care se vor intampla :)..gen: VINE ZIUA MEAAAA:x schimb prefixul,da..."ma fac mare" .Ma simt un pic mai emotionata decat la majorat...poate pentru ca la majorat nu am simtit ca"m-am facut adult"...eram deja...nu am simtit asa o mare schimbare....insa acum,ca au mai trecut doi ani d atunci...am mai "patit" cate ceva...am progresat..am invatat...(din greseli evident)..am depasit situatii grele...acum DA, chiar simt ca m-am mai maturizat un pic...imi privesc viata altfel...am alte prioritati,nu ma mai speri asa usor de fiecare "bordura" intalnita inaintea fiecarui trotuar din viata mea...
Am avut o ultima perioada foarta aglomerata...agitata,plina de evenimente..decizii,hotarari,persoane noi,depasiri de situatii. Sa iti asumi responsabitatea de a tine doua job uri,de a avea grija de tine,de a ti mentine relatia pe linia orizontului,de a mai da si pe acasa,de a mai fi la curent si cu ce se mai intampla in familia ta,de a tine legatura cu prietenii ...nu e usor,trust me;)-> si cu toate astea:EU POT....Intr-adevar,"if you really want,u can!" ..
Cand "ma laudam" persoanelor din jurul meu si spuneam ca sunt o luptatoare si ca ma descurc in orice situatie....poate n o credeam nici eu asa de mult ,dar ...mi o dovedesc pe zi ce trece mai mult... Ce mi-as mai putea dori de la mn,la 20 d ani? Sunt multumita de ce fac pt existenta mea...sunt multumita de cunostintele acumulate si pe care continui sa le acumulez,sunt fericita cu oamenii pe care ii am langa mine...(atat pers care au ramas de-a lungul timpului cat si personajele noi care apar si pe care reusesc sa mi le apropi) sunt multumita de relatia pe care o am cu mama mea...sunt multumita de impresia pe care o las superiorilor mei,sunt foarte mandra de sansele care mi se ofera pe plan profesional.....si ceea ce este cel mai important:sunt foarte optimista ! Incep sa cred ca
e totul bine" si ca...daca in cazul in care nu va fi...ce? Daca nu va fi bine,fac eu cumva si o sa fie bine:D Fac,desfac,leg,dezleg,aleerg,renunt la ceva pentru altceva...nu exista NU SE POATE!"

:) Am inceput sesiunea....timp sa invat nu prea am...dar incerc...stiu ca asa cum a inceput se va si termina....(si cu bn!)...a venit vara..urmeaza marea..iubirea mea dintotdeauna....urmeaza relaxul....(sa nu,in cazul meu=)) )
Deci,acestea fiind spuse....ce sa va mai zic...daca va interesa ce mai fac:sunt bine:) Daca va interesa ce planuri am: multe si marunte:) daca va interesa cand e ziua mea: pe 26,vinerea viitoare:P...si daca nu va interesau toate astea..."don`t worry,is no sugar";)
Va las,acum..sunt totusi la birou..si nu e frumos:)) vb later,mis amigos:-h

Have a nice and iced day:P

Din Nou Arta

Nu am uitat de "frumos". Asta seara avem Blaga,dragii mei :)

Izvorul nopţii

Frumoaso,ţi-s ochii-aşa de negri încât seara

când stau culcat cu capu-n poala ta

îmi parecă ochii tăi, adânci, sunt izvorul

din care tainic curge noaptea peste văi

şi peste munţi şi peste seşuri

acoperind pământulc-o mare de-ntuneric.

Aşa-s de negri ochii tăi,

lumina mea.

Pentru putin romantism...:X

`Re !!
Am revenit....sau cel putin pentru asta-seara. Motivul absentei? Lipsa de timp...de inspiratie...oboseala si poate si lipsa evenimentelor demne de povestit...
Daca ar fi totusi sa va povestesc ceva acumulat in aceasta perioada de lipsa...in care se presupune ca am fost foarte ocupata(si kiar am fost ce i drept..) asa putea sa relatez ceva ce am observat si ceva de care m am convins acum,mai mult ca niciodata.
Barbatii: specie rara...mereu "la vanatoare"...mari vrajitori,intalniti adesea oriunde...care mai de care cu vocabularul lui...cu comportamente diferite...metode de "agatat" de la cele mai variate...ce sa mai...niste fenomene,domnule ! Un zambet din politete din partea ta,este de ajuns si,gata ! "ma vrea" este scris cu litere ingrosate in mintea lor...ppff !
Chiar vorbeam astazi la munca cu un coleg si mi povestea ca in gluma ,in serios,colegii sai il cred gay...ca nu "s a dat" la nici o fata dintre toate cele care lucreaza in mall ul ala(unde lucrez si eu).
E asa de rau sau de ciudat sa nu te dai la o fata din prima ?! Kiar nu mai exista pe lumea asta rabdare..colegialitate..prietenie...sau kiar toate relatiile trebuie sa inceapa asa...din prima !?

Romantismul...rabdarea...drumul acela parcurs pas cu pas....cunoasterea..."tatonarea terenului "...nimik! ..Toate astea sunt considerate invechite...lipsa de "smekerie" si motiv d ras...ca de politete nici nu mai vorbesc ...
Ma rog,oi fi eu "de moda veche"...dar nu cred ! Nu visez nici eu la gentelmani cu manusi din piele de caprioara sau printi pe cai albi...dar parca nici de "cocalari de mall" sau "smekeri de smekeri" nu mi arde....
In fine...aasa cum mi s a mai spus..."sunt foarte pretentioasa"...si mai ales in ultimul timp,"DA !" KIAR AM DE GAND SA PUN IN PRACTICA ACEST LUCRU ! Standarde mai inalte,selectii mai alese,rabdare mai multa...precizie...ca doar "nu alerg dupa trenul casatoriei la 20 d ani " si parca acum as vrea sa mai iasa si ca mine...sau sa ma "joc" si eu..sa trec si de cealalata baricada, sa vad si cum e si rolul de 'fata rea"...ca "printesa" n ai cu cine ..;)
Cu bine ,dragii mei,iar ca sfat pt fete: ganditi de doua ori,fetelor,si faceti o data !

Poezie 3

Vei plânge mult ori vei zâmbi?

Eu

nu mă căiesc,

c-am adunat în suflet şi noroi-

dar mă gândesc la tine.

Cu gheare de lumină

o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,

că sufletul mi-aşa curat,

cum gândul tău il vrea,

cum inima iubirii tale-l crede.

Vei plânge mult atunci ori vei ierta?

Vei plânge mult ori vei zâmbi

de razele acelei dimineţi,

în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:

"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"

Lucian Blaga

Poezie 2

V-am promis pe la inceputul acestui blog,ca o data la ceva timp ne vom okupa de poezie....adik va voi impartasi cate una din poeziile mele de suflet.
Este timpul pentru a doua poezie a sufletului meu...

Către Galateea

Îţi ştiu toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile
şi umbra ta, şi tăcerile tale, şi sânul tău
ce cutremur au şi ce culoare anume,
şi mersul tău, şi melancolia ta, şi sprâncenele tale,
şi bluza ta, şi inelul tău, şi secunda
şi nu mai am răbdare şi genunchiul mi-l pun în pietre
şi mă rog de tine,
naşte-mă.
Ştiu tot ce e mai departe de tine,
atât de departe, încât nu mai există aproape
-după-amiază, după-orizontul, dincolo-de-marea...
şi tot ce e dincolo de ele,
şi atât de departe, încât nu mai are nici nume.
De aceea-mi îndoi genunchiul şi-l pun
pe genunchiul pietrelor, care-l îngână.
Şi mă rog de tine,
naşte-mă.
Ştiu tot ceea ce tu nu ştii niciodată, din tine.
Bătaia inimii care urmează bătăii ce-o auzi,
sfârşitul cuvântului a cărui prima silabă tocmai o spui
copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,
râurile - mişcătoare umbre ale sângelui tău,
şi pietrele, pietrele - umbre de piatră ale genunchiului meu,
pe care mi-i plec în faţa ta şi mă rog de tine,
naşte-mă. Naşte-mă.

N.S

........Mesaj vizual

Deci?

"Putini sunt cei care iubesc mai mult o alta persoana decat propria viata si fac orice ca sa le fie bine, destui sunt cei ce nu numai ca dau cu picioru` ci si ranesc, ingroapa, profaneaza iubirea!
multi cauta iubirea in disperarae, si cand este langa ei o pierd..."

Este preluat...nu creatie proprie...dar nu puteam sa nu il impartasesc cu voi...:)

Inceput de Primavara

Frumos ,nu? Si nu sunt simple poze,este de fapt ceea ce puteti vedea pe orice strada acum,daca aveti bineinteles timp(intre pc,cluburi de fite,cafenele si mall-uri)i sa ma admirati si ce e frumos ,adik natura la inceput de primavara...
Puneti okii si pe ce este cu adevarat frumos...simtiti...bucurati-va...si amintiti-va ca bucuriile simple iti fac viata cu adevarat frumoasa;)

Cu Bine !

De ce..?

O intrebare banala...despre care cineva isi exprima o data parerea spunand ca este intrebarea la care nu poti raspunde niciodata. Eu spun despre aceasta intrebare ca apare involuntar de prea mult prea multe ori in viata noastra si ca in 80% din cazuri ramane fara raspuns...
Exemplu:"de ce-ul?" meu acum ,ar fii: de ce toate persoanele dragi,pleaca din viata noastra ,cand te astepti mai putin"? sau" de ce tot ce e frumos dureaza putin?"....Fie ca persoanele dragi iti sunt luate,fie ca pleaca de buna voie....tot la fel te simti...fie ca perioadele de "bine" si momentele frumoase au o intensitate puternica si atunci cand le-ai trait simteai ca nu mai poti de atata fericire....si iti raman vesnic in minte...atunci cand se duc....gustul amar nu intarzie niciodata sa apara..dorul de persoanele care au facut parte din viata ta ,cu care ai impartit momente de toate genurile ....la fel,nu are cum sa nu apara. Acum sa nu credeti ca ma refer,numai la iubiti/iubite...ca de astfel de "plecari" avem parte toata viata si cu toate ca fiecare persoana iubita isi pune amprenta intr-un anume fel in viata ta,la un moment dat te obisnuiesti...si mai ales daca plecarea persoanei este alegerea ei...dar atunci cand persoanele "pleaca" nu numai din viata ta,ci si din lumea aceasta....este cu atat mai greu...Atunci intrebarea "de ce" este si mai greu de pus...pentru ca este adresata divinitatii ...si nu numai ca nu primim rspuns niciodata ,dar nici nu ne este permis nou,pamantenilor,muritorilor si celor care zi de zi gresim,sa punem astfel de intrebari....Dar tocmai,pt ca suntem oameni si gresim ai mult decat facem bine,nu ne putem abtine...si intrebam:De ce..? de ce mie? de ce eu? de ce acum? de ce si tu...?
Stare a pe care ti-o provoaca o pierdere....este de neexplicat,de nedorit..doare. Starea pe care ti le provoaca mai multe pierderi repetate,insa....
Se ajunge ,intr`adevar ,la un moment dat,la o stare de inertie...de obisnuinta....doare dar mai putin,sau doare dar reactiile sunt mai controlate....sau obisesti atat de tare sa te mai plangi,sa arati ca doare,sa te exteriorizezi...inkt....apropoape devi imun...APROAPE;). Si atunci apar intrebari de genul:" Ce e viata"? "Cum sa fac s-o fac mai frumoasa intre atatea goluri?" Unde am gresit"? "Cine sunt de fapt?" "Care e solutia"? ...intrebari,iarasi,aproape fara raspuns,sau cu raspuns partial....
In fine, tot ce este important este ca de cele mai multe ori ,o persoana pierduta este o persoana pierduta...un loc ramas gol in viata sau in inima,nu s poate "reumple" ci poate doar sa apara alt loc plin,care si ala se va goli la un moment dat..regretele ,am ajuns eu la concluzia ca nu stiu cat de mult isi au rostul...lacrimile nici atat.
Am sa evit in aceasta postare fraze pozitive pecare le tot aud in jurul meu d luni bune,gen: viata e frumoasa,merita traita"/ "o sa fie bine"/ "bucura-te ca nu e mai rau"/o sa iasa soarele si pe strd ta". Am sa le evit si pentru ca ...nu am kef sa fiu optimista(nu asta seara),pt ca nu le mai sufar,le am auzit in van de atatea ori inkt....bleah!....si pt ca....m-am decis ca aceasta destainurie sa fie fara concluzii fericite,pozitive etc.
Acesta este adevarul..n-am de ce sa "colorez"acum sa sfarsit sau sa incerc sa maschez ceva....mi-e dor ...si doare....DAR ....accept realitatea,ma trezesc in fiecare zi nu cu zambetul pe buze sau cu gandul ca "e o noua zi" ci...ma trezesc la fel...pregatita ca ORICAND...sa se intample ORICE....si cum spunea cineva...gandindu-ma sau asteptandu-ma la putin....sau la rau...si poate se intampla mult...si bine...
The End......

Amintiri 2

Ca tot v-am povestit acum cateva zile despre amintirile depanate,astazi am dat curs unor amintiri si anume cele legate de liceu,printr-o scurta vizita impreuna cu fostul meu coleg,Sergiu.

Din pacate nu am dat decat de scumpa noastra profa de istorie si directoare adjuncta,Doriana Stanoi,dar discutia cu dumneaei a fost atat de calda,prietenoasa si apropiata incat parca eram trei fosti colegi...:)

Schibarile de regulament,schimbarile din catedra profesorala,nu fac decat mici diferente intre cum a fost si cum este,insa esenta locului in care mi-am petrecut cei mai multi ani din adolescenta(spre deosebire de altii care petrec doar 4 ani ,eu am petrecut vre-o 12:)),(nu din cauza vreunei repetentii,ci pentru ca am invatat dintotdeauna in Liceul Teoretic "D.Bolintineanu") a ramas acelasi...aceleasi sali in care pluteste iz de elev,de chiul si de "azi nu mi-am scris",aceiasi elevi de serviciu in uniforma bleu,aceleasi coridoare galagioase...

Ma bucur tare mult de orele petrecute in liceu,de oamenii dragi pe care i-am reintalnit si care mi-au demonstrat inca o data simpatia lor si parerea buna pe care au pastrat-o inca despre eleva "Ana Maria Zarnescu:P.

Va multumesc,dragi profesori !>:D<

Arta

Atunci cand vorbim despre arta,ne putem referi la foarte multe lucruri...de la pictura,muzica,teatru,la dans,fotografie,film,hair styling etc.
Eu am ales sa ma refer acum la un alt fel de arta si anume: tatuajul. Controversatul tatuaj cu care de obicei parintii nu sunt de acord,sau care este considerat de altii "insemnare" a detinutilor.
Nu discut aici despre persoanele care aleg sa-si faca un tatuaj,motivele lor,zonele unde si-l aplica sau despre motivele celor care il detesta....Vreau doar sa vedeti si voi si intr-adevar,tatuajul si bodypainting -ul chiar fac parte din categoria artelor frumoase,pentru ca in fond,este vorba tot de pictura,dar nu pe sticla,hartie,zid etc..ci pe piele. Cei care fac tatuaje,au cu adevarat talent la desen,si mai mult de atat,au chiar mai multa indemanare pentu ca lucreaza cu pielea.
Am ales cateva poze ,poze care mie imi plac si care mie una imi demonstreaza veridicitatea celor spuse mai sus:P
In concluzie,arta inseamna "frumos"....arta inseamna tot ce tine de talent...

Week-end

Un week -end petrecut intre copii de toate varstele...ce poate fi mai frumos? Probabil o sa ziceti"oo...vai cat d minunat..bleah:-s"...Poate obositor da,dar urat,nu...
Jocuri,muzica,buna dispozitie,imaginatie multa,conditii de care noi la 2 -5ani nici nu visam sa auzim...ca sa nu mai vorbesc despre parintii nostri p vremea copilariei lor,in fine, o lume de basm->Castelul Fermecat:)
Nu, n-am innebunit,si nici nu m-am apukt in loc de muzee,de vizitat locuri de joaca,ci este vorba bineinteles,de un jobuletz part time :D...sau..mai bine zis"ocazional"..sau ajutor pentru o prietena..in fine:). Obositor la maxim dar frumos...
In afara de asta..parc,role,palete,aer curat,floricele...:X primavara !

Acum,la sfarsitul ultimei zile de week end...culeg ce am strans :oboseala, distractie,banuti,cunostinte,idei despre viata , concluzia repetata cum ca ador copiii....:P...aaaa si o febra muscular(la gambe) fe no me na laaaaa!:(((
Voi folosi acest sfarsit de saptamana obositor,ca "doza de energie" exact ca un pleonasm ,pentru saptamana ce vine,saptamana care va aduce cateva schimbari frumoase in viata mea..sau ma rog,in programul meu:))
Sunt foarte obosita...imi era doar foarte dor de blog...dar inspiratie si fraze bine legate nu pot sa leg acum:">..mii de scuze...Promit ca revin curand cu o postare "ca lumea"...Asta de astazi,considerand-o....simpla,de "umplutura"...sa nu plictisim lumea cu prea multa poezie sau arta:D
Somn usor,copii:P

Amintiri

Am depanat astazi cateva amintiri...din clasa a 7-a pana intr-a 12...si nu pot spune decat un singur lucru: "prea frumos a fost!".....Din pacate timpul nu iarta,si trece peste noi cu viteza luminii,iar noi nu ne dam seama decat prea tarziu...mult prea tarziu.

Diferentele dintre "atunci" si "acum" sunt atat de multe....de la cum aratam...cum ne imbracam,care ne erau prioritatile,dorintele...pana la relatiile dintre noi..fete-fete/fete-baieti....si cred ca aici intelegeti cu totii exact ce vreau sa zic...

Nu stiu ce anume ne-a schimbat exact:noi insine,ceilalti,vremurile in care traim,banii,tehnologiile avansate,lipsa bunatatii din partea celorlalti,faptul ca ne-am pierdut prea usor cei "7ani de acasa" implementati cu atata sarguinta de ai nostrii, fluxul de noutati venit din alte tari...cine stie? Sau poate la unii dintre noi toate acestea inca mai exista,dar le tinem ascunse intr-o cutie ferecata,ca nu cumva daca le scoatem la iveala sa ne facem de ras sau sa fim aratati cu degetul ca fiind"invechiti"..Trist,dar adevarat !Si in fond,ce mi conteaza? Indiferent care sunt cauzele,efectul este acelasi...

Daca se mai poate sau nu face ceva,sincer..nu stiu...unii zic ca da..altii chiar incearca,altii considera o cauza pierduta "redobandirea valorilor"..pentru ca in fond,valorile de atunci cu vremurile de azi..ar fi total invers proportionale...

Important ar fi,ca,macar pentru noi insine sa le pastram asa cum am spus, intr-o cutiuta ferecata bine si ferita de realitate ,din doua motive:1- sa existe totusi dovada ca undeva,de mult,in trecut au existat si astfel de lucruri...nu numai ce vedem acum(evit sa ponegresc postarea cu exemple concrete) si 2....pentru ca sa incercam poate,sa le povestim macar daca nu inmplementam copiilor nostri, valori din ce in ce mai vechi,mai pierdute,mai fara importanta dar pe care si ni ,la randul nostru ,le stim tot de la cei pe care ii iubim cel mai mult pe lumea asta,si anume: parintii nostri..

Sfat

Am ceva de zis,asa de "Noapte Buna":
Dragii mei, fiti VOI intotdeauna,faceti ce vreti,cand vreti;nu va mai prefaceti,nu incercati sa pareti ceea ce nu sunteti,nu mai incercati sa va inventati "calitati"pe care de fapt nu le aveti,nu mai incercati sa pareti interesati de lucruri care de fapt va lasa reci,doar asa"sa zica lumea ca...":) .
Probabil exista persoane care daca vor citi postarea asta si care ma mai si cunosc pe deasupra, sigur vor gandi "ha,ai facut si tu asta candva".Le-as raspunde: daca am facut-o,tocmai de-aia scriu,ca am realizat ca nu e bine,daca n-am facut-o inseamna ca doar am vazut-o la altii si e tare fals...tare urat...
Si apoi...de ce sa incerci sa faci in asa fel incat sa te aprecieze cineva care in ochii tai nu valoreaza mare lucru? Lasa,domne,am nevoie de laude si de aprecieri de la oamenii dragi mie,inteligenti,cu ceva in plus fata de mine...si care isi permit sa vorbeasca sau sa ma apostrofeze din cand in cand....nu de la oameni care nu stiu ce vor de la viata,ce rol au pe pamantul asta,care azi vor roz,maine negru,care azi adopta o atitudine pe care acum doua zile o condamnau s.a.m.d.

Pe scurt si pe final....daca sunt cum sunt inseamna ca mi-e bine asa,ca nu ma intereseaza ca 10 oameni ma dezaproba si doar 1 este de acord....si,da,domnule,da,sunt egoista:D ...CE mama naibii,stiu si eu ce e rau sau ce a fost rau la mine si schimb singura,cand vreau si consider eu ca e necesar..iar ce e bun ,ramane oricum..numai ca ..asa cum spunea D.L....: "Frumosul nu e pentru toata lumea...tre`sa ai ochi sa-l vezi..." Tineti minte asta ;)

Somn usor,dragii mei si nu uitati:Fiti mai buni>:D<

In cinstea mea:P

Ploaie de"ceea ce iubesc eu"

.